Lucian Blaga
Pasărea sfântă
de scluptorul Constantin
Brâncuşi
În vântul de nimeni stârnit
hieratic Orionul te binecuvântă,
lăcrimându-şi deasupra ta
geometria înaltă şi sfântă.
Ai trăit cândva în funduri de mare
şi focul solar l-ai ocolit pe deaproape.
În păduri plutitoare-ai strigat
prelung deasupra întâielor ape.
Pasăre eşti ? Sau un clopot prin lume purtat ?
Făptură ţi-am zice, potir fără toarte,
cântec de aur rotind
peste spaima noastră de enigma moarte,
dăinuind în tenebre ca în poveşti
cu fluier părelnic de vânt
cânţi celor ce somnul şi-l beau
din macii negri de sub pământ.
Fosfor cojit de pe vechi oaseminte
ne pare lumina din ochii tăi verzi.
Ascultând revelaţii fără cuvinte
sub iara cerului zborul ţi-l pierzi.
Din văzduhul boltitelor tale amiezi
ghiceşti în adâncuri toate misterele.
Înalţă-te fără sfârşit,
dar să nu descoperi niciodată ce vezi.
Din volumul
Lauda somnului -1929
El santo
pájaro
Esculpido en oro por Constantin Brâncuşi
En el viento por nadie desencadenado
hierático Orión te bendice,
llorando sobre ti
su alta geometría santa.
Viviste alguna vez en el fondo del mar
y al fuego solar diste vueltas muy de cerca.
En bosques flotantes gritaste
a lo ancho sobre las primeras agua.
¿Eres pájaro o una campana llevada por el mundo?
Te llamaríamos criatura, cáliz sin asas,
canto de oro girando
sobre nuestro miedo de enigmas muertos,
Perdurando en las tinieblas como en los cuentos
con flautas que recuerdan el viento
cantas para los que beben el sueño
de las negras amapolas debajo de la tierra.
Fósforo caído de las antiguas osamentas
se nos parece la luz de tus verdes ojos.
Escuchando revelaciones sin palabras
bajo la hierba del cielo te pierdes el vuelo.
De el alto cielo de tus abovedadas mediodías
adivinas todos los misterios de las profundidades.
Álzate sin fin,
pero sin decirnos jamás lo que estás viendo.
(La
alabanza del sueño – 1929)
R. Traducción por Darie Novăceanu
